Contributile reformelor religioase, a iluminismului si scolii ardelene la dezvoltarea invatamantului in banat.
La mijlocul secolului al XlV-lea, in cadrul bisericii romano-catolice din Transilvania, incepe o puternica dezbinare prin introducerea Reformei pornite din Germania de Luther in anul 1516.Oficial in Banatul de Caransebes-Lugoj, reforma incepe mult mai tarziu.In aceasta perioada, preotul romano-catolic Gaspar Heltsi din Cluj, propavaduieste calvinismul printre maghiari si reuseste sa-si atraga multi adepti. Reforma calvinista incepe in Banat in anul 1564, reusind sa atraga mici nobili romani incantati de favorurile pe care calvinii le promiteau. Cu toata propaganda desfasurata de calvini in randul poporului din Banat, acesta nu-si va alege din toate decat faptul pozitiv al introducerii limbii romane si initierea unui curent cultural national. Principii calvini ai Transilvaniei de care a apartinut un timp si Banatul, impun mitropolitilor romani o lege care cuprindea 19 puncte din care amintim:- silirea preotilor sa tina slujbele in limba romana; – traducerea rugaciunilor de seara si dimineata in limba romana; – Catehismul sa se traduca si sa se tipareasca in limba romana. Articolul 1 al Aprobatelor, interzicea fiilor de iobagi sa frecventeze scoala. in speranta ca prin scoala si biserica vor calviniza pe romani, prin hotararea Dietei din Alba lulia din 23 iunie 1624, Principele Gavril Bethlen anuleaza acest articol. Dieta hotaraste o amenda de 300 de florini impotriva mosierilor care vor opri copiii de iobagi sa frecventeze scoala. In urma acestei hotarari, multi copii de romani pot urma scoala, luminandu-si mintea.
Calvinii au infiintat scoli poporale, gimnazii si colegii. Scolile poporale erau scolile care functionau pe langa biserici, copiii putand invata in limba materna citirea, scrierea, religia si cantarile bisericesti. Reforma religioasa a avut menirea de a-i pune pe romani in contact cu ideile Renasterii din tarile apusene.Ideea unui invatamant de masa in limba romana a stimulat infiintarea de scoli in limba romana la sate sj orase. A fost impulsionata totodata si introducerea de tipografii si tiparirea de carti religioase, lucru ce a dus la dezvoltarea limbii literare si la raspandirea stiintei de carte in Banat.in secolul al XVII – lea, in intreg Banatul, ca de altfel in intreaga Europa, ia un puternic avant iluminismul, miscare ideologica si culturala, antifeudala, desfasurata in perioada pregatirii si infaptuirii revolutiilor burgheze din secolele XVII -XIX in tarile Europei, Americii de Nord si Americii de Sud. Iluminismul militeaza pentru inlocuirea feudalismului cu o noua noranduire superioara acestuia, prin raspandirea culturii „luminilor” in masa.Acest curent are o contributie de seama la dezvoltarea scolii romanesti din Banat. Este evident faptul ca iluministii Imperiului Habzburgic cauta ca prin acest curent sa-si atinga anumite scopuri politice, cum ar fi: obtinerea unor supusi docili, credinciosi statului, educati in spirit iluminist despre stat si monarhie.in aceasta perioada, in Banat incep o serie de reforme ilumuniste, particularitatile acestei provincii a coroanei permitand aplicarea reformelor cu mai mult efect decat in alte parti. Sunt elaborate o serie de legi privind invatamantul romanesc din Banat, de asemenea se desfasoara o sustinuta activitate de culturalizare a maselor. Creste simtitor numarul scolilor poporale atat in provincia civila, cat si in granita si odata cu acestea creste numarul copiilor care frecventeaza scoala.in perioada la care ne referim, nivelul cultural al Banatului, in raport cu alte provincii, era destul de bun.Se acorda o deosebita atentie pregatirii si formarii cadrelor scolare. Astfel, daca in 1781 in Banat existau 293 de invatatori, in 1802 se ajunge la 403.
