Târnova este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Bratova și Târnova (reședința).
Comuna este situată în apropiere de Reșița. Are două Biserici Ortodoxe: una cu hramul Pogorârea Sfântului Duh (1942) și alta cu Hramul Adormirea Maicii Domnului (1767). Preoții slujitori în localitate sunt Pr. Ion Ștefoni (preot la Tîrnova din 2008) și Pr. Sergiu Dalea (preot la Tîrnova din 2017). Se afla într-o o zonă de munte și are două intrări în localitate, dinspre Reșița și dinspre Soceni.
Descrierea stemei
Stema comunei Târnova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, este reprezentată o crenguță cu două mere și două frunze, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Oile semnifică ocupația locuitorilor zonei, creșterea animalelor, în mod special a ovinelor. Brâul undat simbolizează râul Bârzava și lacul de acumulare Secu. Merele de aur reprezintă bogăția pomicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Așezarea geografică:
Comuna este așezată într-o zonă de deal, ce constituie o prelungire a Munților Semenic. Dealurile au o înălțime cuprinsă între 300 și 735 m.
Rețeaua hidrografică a format culmi alungite pe direcțiile sud-est și nord-vest, paralele între ele. Cele mai importante sunt:
- Culmea Borcilă, situată la vest de comună, cu înălțimea de 720,5 m;
- Culmea Finetu, cu înălțimea de 593 m, situată în partea de est a comunei;
- Dealul Stâlcului (460,1 m) și Dealul lui Brucher (412,1 m), la nord;
- Dealul Poieni (493,3 m), la nord-vest;
- Dealul Cerbicea (448,4 m), Dealul Târnova (330 m) și Dealul Bratova (412 m), la vest;
- Dealul Șipăt (390,5 m), Dealul Braniștea (346,9 m), Dealul Miețului (384 m) și Dealul Bârzava (420,6 m), situate în partea de sud-vest;
- Dealul Tâlva Orașului (480,5 m), situat în partea de sud.
Relieful comunei mai are în componența sa tâlve, văi și ogașe. Acestea sunt:
- Tâlva Mătricii (573,7 m) și Tâlva Câmpului (623 m), situate în partea de sud a comunei;
- Valea Lungă, situată în partea de nord-est, și Valea Târnovei, în partea de nord-vest;
- Ogașul Mlana, în partea de sud-vest.
Aproximativ 30% din relief este acoperit de păduri.
Structura geologică:
Vatra satului este așezată într-o zonă de roci sedimentare (pietrișuri, nisipuri, uneori tufuri), roci cu stabilitate scăzută, apele de șiroire determinând apariția unor văi torențiale, râpe și zone de alunecare. La nord și la sud, rocile sunt constituite în majoritate din formațiuni metamorfice (șisturi cristaline), roci cu duritate ridicată.
În ordinea vechimii, pe teritoriul comunei Târnova apar următoarele formațiuni geologice: formațiuni cristalo-filiene.
Rocile aparținând acestor formațiuni se încadrează în două mari categorii:
- formațiuni de mezozonă, cu caracter de metamorfism pronunțat. Aceste formațiuni cuprind șisturi muscovito-biotitice, precum și granați, disten, sillimanit, turmalină și beril;
- formațiuni de epizonă, cu grad de metamorfism scăzut. Aceste formațiuni conțin șisturi sericito-muscovitice și sericito-biotitice, filite și șisturi amfibolice.
Roci magmatice
Apar sub formă de filoane, intruziuni și corpuri subvulcanice. Aceste roci sunt constituite din diabaze, lamprofire și porfirite andezitice. Vârsta formațiunilor metamorfice este atribuită Precambrianului superior și Paleozoicului inferior, iar cea a rocilor magmatice, probabil Paleozoicului.
Roci sedimentare
La sud-est de localitatea Soceni, pe Valea Polițoanei, apar depozite sedimentare aparținând Aquitanianului, Tortonianului, Sarmațianului și Pannonianului. Aceste formațiuni conțin conglomerate, argile albastre-verzui, nisipuri și calcare recifale.
Zona de confluență dintre Valea Polițoanei și Valea Socenilor constituie un punct fosilifer important, menționat în tratatele de geologie.
Depozitele mai recente aparțin Cuaternarului. Aceste depozite sunt formate din pietrișuri, nisipuri și argile.
În subsolul comunei Târnova se află o serie întreagă de substanțe minerale utile, cum ar fi: cărbuni, disten, cuarț, fier, mangan și pegmatite cu muscovit.
